Abstract: Tehnologiile informaţionale și comunicaționale (TIC) au un rol esențial în procesul didactic. Integrând în mod armonios diferitele tipuri de informație, ele revoluționează metodele și strategiile didactice, deschizând în mod continuu noi orizonturi spre cunoaștere și învățare. În procesul de predare - învățare - evaluare, profesorul are rolul important de armonizare și implementare în activitatea sa, a unor metode și mijloace moderne adecvate, bazate pe utilizarea calculatorului.
Instruirea asistată de calculator reprezintă „inovația tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”. Această metodă didactică - relativ recentă - este utilizată în învățământ ca un rezultat al introducerii treptate a informatizării. Metoda în sine - are la bază organizarea informației (temei de lucru) pentru a fi cât mai flexibilă și adaptată diferitelor psihotipuri intelectuale. Într-un mod armonios sunt optimizate ritmurile de activitate al elevilor, programarea conținutului de studiu și activitatea elevului în funcție de posibilitățile tehnice ale calculatoarelor.
Utilizarea calculatorului în sistemul de învățământ conduce la apariția unei metodologii de lucru moderne și a unei pedagogii total diferită de cea tradițională. Aceasta se reflectă atât în organizarea și prezentarea conținutului științific, cât și în organizarea și dirijarea activității de învățare.
Organizarea activității didactice în laborator prin intermediul calculatorului, creează cadrul necesar dezvoltării interesului pentru aprofundarea cunoașterii în domeniul științelor exacte. În acest context, lucrarea de față prezintă într-o analiză comparativă - avantajele și dezavantajele utilizării experimentului clasic și/sau experimentului virtual în cadrul orelor de fizică.
Experimentul clasic reprezintă nucleul central al lecțiilor de laborator. Având un rol complementar, simularea (experimentul) virtual contribuie decisiv prin creșterea calității în toate etapele procesului didactic. |